„Putin de Romania”, pus sa se bata cu Ciolos!

Cu pepiniera proprie de cadre „golita” de raidurile DNA sau de atacurile tot mai virulente ale rivalilor politici si societatii civile deopotriva, liderii social-democrati stiu foarte bine ca risca sa ramana cel mai mare partid al tarii si dupa alegerile parlamentare, dar fara ca acest statut sa-i ajute prea mult in accederea la guvernare. Pentru ca, fara o propunere de premier in fata caruia sa nu poata cracni nici Klaus Iohannis, dar nici influentii comisari de la Bruxellles, PSD-ul nu va pupa in veci o noua guvernare.

Asa ca, dupa cum „National” dezvaluia cu putina vreme in urma, conducatorii PSD-ului au inceput sa caute cu disperare un „stranier” caruie sa-i ofere cheile Palatului Victoria. Si, daca s-au tot gandit la niste fosti sau actuali membri ai propriei formatiuni politice care actualmente fac cariera la Bruxelles, liderii PSD au renuntat la ideea de a marja pe niste oameni care au de atata vreme carnetul de partid si carora, astfel, li se pot pune in carca inclusiv greselile trecutului.

Iar surse de ultima ora sustin ca „ultima solutie” gasita de un grup restrans de lideri „initiati” pesedisti ar fi primul tehnocrat al tarii. Cel putin in ordine cronologica, pentru ca, in vara anului 2011, Calin Georgescu a fost la un pas, daca nu se opunea vehement Traian Basescu, sa fie desemnat urmasul lui Emil Boc.

Si implicit primul premier tehnocrat al tarii.

Razboiul tehnocratilor

Liberalii, cu inima cat un purice dupa ce au fost alertati de dezvaluirile privind „blatul” de preluare a conducerii Uniunii Salvati Romania a lui Nicusor Dan de catre Dacian Ciolos, imediat dupa alegerile din 11 decembrie, au fortat la limita milogelii publice o „poza de grup”. Asa ca, mai ceva ca in bancul cu batranica traversata cu japca strada de niste binevoitori, si liberalii l-au suit pe o scena electorala pe actualul premier tehnocrat. Cel care parea sa nu aiba niciun rival serios in batalia pentru un nou mandat in fruntea viitorului guvern. Mai ales ca peste  tabara politica pesedista aproape ca se instalase resemnarea, dupa ce Klaus Iohannis s-a pronuntat raspicat ca, sub nicio forma, nu ii va permite lui Liviu Dragnea sa incerce sa formeze un nou guvern. Iata insa ca, daca liderii pesedisti chiar isi tin in frau orgoliile politice si merg pana la capat pe aceasta varianta pe cat de surprinzatoare, pe atat de pragmatica, este posibil ca sa asistam la un adevarat „razboi al tehnocratilor” intre Dacian Ciolos si Calin Georgescu. O confruntare in care, daca formatiunea cel mai probabil castigatoare a alegerilor il va arunca in lupta pe cel cunoscut drept si „Putin de Romania”, alaturi de o parte a societatii civile, atunci Dacian Ciolos chiar ca nu mai porneste din start cu statutul de mare favorit.

Da cu el de pamant!

In vara anului 2011, pe cand toate partidele politice parlamentare convenisera ca inlocuitorul lui Emil Boc sa fie tehnocratul Calin Georgescu, dezvaluiam unul dintre marile secrete ale celui care avea o impresionanta cariera internationala de zeci de ani. Calin Georgescu dadea de pamant cu rivalii, la propriu! Ce-i drept, doar pe tatami, Calin Georgescu fiind un fost practicant prefesionist de judo. Descoperit de Sorin Arjoca, acelasi antrenor care l-a format si pe Mircea Fratica, o adevarata legenda a acestui sport, Calin Georgescu a ajuns pana la performanta de vicecampion balcanic. Iar tenacitatea acestuia, ca si acest „secret” al aceleiasi pasiuni sportive ca si cea a presedintelui Federatiei Ruse i-au facut pe cunoscuti sa-l numeasca drept „Putin de Romania”. Titlu care, odata lansat in „National”, nu i-a convenit deloc lui Traian Basescu, acesta fiind pe atunci singurul „jucator” de pe scena politica de la noi. Drept urmare, cu toate ca, fapt fara precedent, marile partide parlamentare fusesera de acord pentru ca in locul „muribundului” Emil Boc sa fie numit, in fruntea unui adevarat guvern de tehnocrati, Calin Georgescu, Traian Basescu a reusit in cele din urma, deloc usor, sa opreasca acest proiect din tara. Si, cu un Calin Georgescu care se invartea in cele mai elevate medii internationale, fiind totodata si unul dintre cei mai apreciati raportori ai ONU. Basescu s-a grabit insa sa-l accepte pana la urma pe Mihai Razvan Ungureanu in fruntea „guvernului de 80 de zile”, doar pentru a scapa de acest „cosmar”.

Pe mana lui Isarescu

Raportor special al ONU si expert international in dezvoltare durabila, Calin Georgescu are un CV de-a dreptul impresionant. Insa nu neaparat acest aspect pare sa fi cantarit cel mai mult in orientarea unora dintre liderii pesedisti catre varianta Georgescu. Pentru ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, ideea le-ar fi venit acestora dupa ce au vazut ca Mugur Isarescu a rezistat fara prea multe probleme atacurilor dezlantuite indreptate impotriva sa de catre tehnocrati si liberali deopotriva. Iar „puciul de la BNR” ar fi esuat tocmai datorita sprijinul extern pe cat de consistent, pe atat de discret, primit de catre Isarescu din partea unor lideri precum selectul Club de la Roma. Si cum Calin Georgescu are, indiscutabil, si un astfel de „spate” mai mult decat influent, este greu de crezut ca eventuala sa nominalizare ar putea fi „terfelita” de rivalii politici sau de alti tehnocrati, fie ei si eminamente „bruxellezi”. Desigur, ar mai ramane carcotelile celor din activul de partid, dar dorinta de a vedea „luminita” intrarii la guvernare este atat de mare, incat nemultumitii nu ar recurge in cele din urma la un boicot.

Minge la fileu

De asemenea, strategia pesedista de ultima ora pare sa se plieze si pe o cerere recenta a mai multor organizatii ale societatii civile, care au facut un apel inclusiv presedintelui Klaus Iohannis pentru a lua in calcul varianta programului de dezvoltare durabila pentru Romania, al carui coordonator este Calin Georgescu.

Si care poate fi privit drept un veritabil program de guvernare mult mai complet decat recent incropita platforma„ Romania100” a lui Dacian Ciolos. Interesant este si ca, desi in ciuda intensei sale activitati  in nenumarate organisme internationale, Calin Georgescu da dovada, chiar si in ultimele sale iesiri publice, de un nationalism ponderat, pe model polonez, tara in care a si lucrat de altfel. Cerand, de exemplu, scoaterea Romaniei de sub influenta tot mai mare a multinationalelor, ceea ce nu poate decat sa fie inclusiv pe placul electoratul dur al partidelor traditionale.