Vineri seara, sub tirul „inflacarat” al petardelor aruncate in teren de razboinici microbisti fara cauza (de creier nu amintim, fiind inexistent!), echipa nationala de fotbal a Romaniei a fost invinsa de selectionata Poloniei cu umilitorul scor de 3-0 (1-0), intr-un meci din Grupa E a preliminariilor CM 2018. Indubitabil, la meciul cu pricina al echipei noastre nationale, condusa de daco-germanul Christoph Daum, dragutii de fotbalisti mioritici n-au reusit decat sa joace un fel de turca, spre diferenta de adversari, care, armonizandu-se perfect, au dansat in fata lor pe muzica de Chopin!
Ar fi fost ceva daca selectionatii nostri ar fi fugit macar cat la o turca adevarata, contracarand cumva impetuozitatea polonezilor, dar, din pacate, cand alergau o faceau precum caii impiedicati, calcand mai mult pe calcaie decat pe varfuri. Parea ca ai nostri nu aveau decat viteza intai si marsarierul, iar lesii, prin comparatie, propulsie de racheta. Si atunci, cum naiba sa ai pretentia sa castigi aceasta partida, chiar daca vreo patruzeci si opt de mii de sustinatori au investit… incredere?! Nejustificata cheltuiala, precum s-a dovedit, asa ca unii dintre acesti simpatizanti si-au luat „capitalul” inapoi si, suparati, si-au varsat naduful aruncand petarde pe gazon, gest care va determina suspendarea terenului la meciul urmator disputat acasa. Si nu doar scorul a fost umilitor, ci si felul in care au jucat fotbalistii nostri; de parca bausera ceai de mac, fiindca altfel nu-mi explic de ce nu erau in stare sa alerge, sa faca marcaj si, mai cu seama, sa lege doua-trei pase intre ei. La un moment dat, le starnisera mirarea si polonezilor de cate mingi primeau „cadou” exact in picioarele lor! Este la mintea cocosului ca nu ai cum sa invingi cand la pasa gresita se mai adauga si fuga pe calcaie ce te impiedica sa-ti ajungi adversarul, lucru vazut adesea in acest meci, dar mai ales la golurile lui Grosicki si Lewandowski, care au trecut precum ciclonul pe langa sarmanii nostri fundasi cazuti intr-o prostratie de neinteles. Dar ne lamentam degeaba, caci, sa fim realisti, asta-i marfa! Ce Grigore, Stanciu, Adi Popa, sau nu mai stiu cine, atata vreme cat toti acestia la un loc nu au nici pe departe valoarea celor doi marcatori! In pofida faptului ca si eu l-am mai intepat cu harponul pe antrenorul numit de doctorul in… securitate (apara-ne, Doamne!!) Burleanu, gandindu-ma acum la avalansa de proiectile lansate de presa impotriva lui Daum, fac stanga-mprejur si afirm ca degeaba il tocam ca pe varza pe selectionerul teuton, fiindca, pana la urma, el nu avea de unde sa faca rost de jucatori de valoarea lui Lewandowski si nici nu putea sa intre in teren sa ia mingea s-o vare sub fulgarin si sa dea navala cu ea in poarta lui Szczesny. Spun asta fiindca mai toata presa a guitat doar impotriva lui Daum, si mai putin contra turcarilor pusi de el sa bata „buclucasa”, si nu cutia de conserve. Unii i-au reprosau ca nu ar fi stiut sa alcatuiasca echipa. Pai, avea altii mai buni? Nu avea! Si atunci, poate ca ar trebui sa umblam mai adanc la cauza acestui esec, si mai putin la pasaportul germanului. Nu am de gand sa-l apar, dar nici sa-l trimit in iad fiindca niste ciuciubati nu sunt in stare sa alerge atat cat este nevoie timp de nouazeci de minute. Fotbalistii nostri au jucat lenevos, au fost ultimii la minge, n-au reusit sa lege jocul decat vreo cateva minute la inceputul primului mitan, revelatie care nu a tinut decat pana cand un idiot a aruncat o petarda in teren, intamplarea speriindu-l de moarte pe Lewandowski. Acesta, trezit „din pumni” precum un boxer numarat pana la noua care, spre uimirea tuturor, isi invinge adversarul, inscrie de doua ori, din actiune si din penalty! Ca urmare, presedintele desemnat al FRF, miopul Burleanu, inregistrand dezastrul si banuind ca nu ne vom putea califica, a schimbat obiectivul nationalei, aruncand ideea ca va face el o echipa foarte buna pentru urmatorul turneu… european! Gandirea individului dovedeste oarece premeditare, dar nu cred ca la viitoarele alegeri din cadrul FRF va mai bea cupa de sampanie.
