Batuti de „dumnezeul” de la Federatia de Fotbal, Burleanu, care a planificat o partida din play-off in prima zi de Paste, fotbalistii din Cluj si cei din Giurgiu s-au intalnit pe unul dintre terenurile de sub Dealul Feleacului, oropsiti sa-si consume prin alergare bruma de energie obtinuta din ouale inrosite si pulpa de miel la cuptor consumate de ei, ca tot romanul, inca dupa luarea luminii.
Lume putina la stadion, lipsita de entuziasm, privind cu ciuda „activitatea” celor doua trupe, fiindca meciul cu pricina le scurtase masa pregatita cu ganduri hulpave, care, dupa cum stim, se intinde, uneori, pana-n zorii zilei urmatoare. In ciuda lancezelii celor din tribune, combatantele au desfasurat un fotbal placut, cu faze incitante si cu o surpriza: scor egal, 1-1! Astra, condusa de cateva zile de Gigi Multescu, a jucat foarte bine, dominandu-si trei sferturi din meci adversarul, astfel ca ardelenii nu au reusit sa strapunga apararea dunarenilor decat o singura data, varf de lance fiind Vinicius. Clujeanul de ocazie Dan Petrescu s-a ingalbenit la fata vazand osardia cu care oaspetii rostogoleau cu precizie mingea, si apoi a dat in pelagra cand cheliosul fundas Piotr Polczak a trimis balonul in poarta lui Arlauskis. Tristete mare in sufletul ardelenilor, revarsata in ceva huiduieli, ingrijorati ca a doua zi urma sa joace FCSB-ul, care da din pinteni sa castige campionatul. M-a incantat jocul prestat de echipa giurgiuveana, care s-a dovedit, cel putin la aceasta intalnire, o nuca tare! Multescu si-a impus tactica sa cunoscuta: atacul! *Cum spuneam, echipa lui Dica i-a primit luni pe oltenii lui Mangia pe frumoasa arena din Bariera Vergului, cu gand sa le faca pocinogul. Dorinta care, de altfel, le-a reusit pe deplin ros-albastrilor. Partida a fost urmarita de aproape 23.000 de chibiti, din care vreo doua mii au fost gorobeti de-ai nepotului Suca. Jocul a inceput in viteza si n-a fost nevoie decat de sapte minute pentru ca Momcilovic sa inscrie in poarta nefericitului Mitrovic primul gol, care avea sa ii debusoleze pentru moment pe doljeni. Dar numai pentru putin timp, fiindca acestia, punand osul la lucru, au dominat aproape tot restul primei reprize. E de notat ca in ultima secunda a acesteia, oaspetii au trimis mingea in bara lui Balgradean, inghetand inimile suporterilor bucuresteni. In partea a doua a meciului, simbriasii lui Gigi Becali s-au mai trezit din visare si si-au creat cateva ocazii foarte bune, dar ezitarile lui Alibec, care a alergat de data asta mult, au tinut scorul pe loc. Totusi, ei au facut vreo cateva incursiuni pe partea stanga, care i-au dezechilibrat pe producatorii de praz, si dintr-o asemenea „infiltrare” s-a nascut un penalty, transformat in gol de Florin Tanase. La 2-0, oaspetii pastreaza mai mult mingea, dar fara folos. Ei nu pot strapunge totusi reduta gazdelor, desi zona „fortificatiilor”a fost de destule ori un fel de bulevard pentru adversari. Norocul mare a stat in neputinta craiovenilor de a nimeri poarta adversa. Cu asta, FCSB s-a cocotat pe doua trepte mai sus decat cefereul din Cluj, iar lui Gigi i-a crescut, deindata, barba sperantei! Cat despre arbitrul intalnirii, Istvan Kovacs, se poate spune ca a dat de multe ori cu bata in balta, luand unele decizii anapoda. Chiar nu putem avea si noi un arbitru care sa priceapa cu adevarat ce e de facut cu fluierul ce-i atarna de gat?!
