Minunile Sfantului Agaftocle

Recunoscut de cohortele de tablagii din Cismigiu ca sfant al jocului cu pulurile si babaroasele, Sfantul Agaftocle a  fost, din pricina multiplelor rugaciuni ale microbistilor de fotbal adresate Cerului in legatura cu jocurile de calificare ale echipei nationale, repartizat de cei de la sectia ”fotbal pamantean”, aflata in haul tariilor, sa ajute trupa neamtului Daum in jocurile cu adversarii nostri. Se vede treaba ca darnica divinitate si-a luat in serios sarcina primita si, nu mai departe, in partida ”tricolorilor” cu echipa Armeniei le-a transmis baietilor nostri energia cu care acestia i-au chelfanit pe vanzatorii de cafea mai rau decat jandarmii pe hotii de cai! Jucat la Eravan, acolo unde, candva, radioul lansa glume de tot felul ce incantau ascultatorii, meciul a fost luat de echipa Romaniei in serios si nu in gluma, fapt care a culminat cu un scor ce se cam face intr-o repriza de handbal ( 5-0), unde, ce-i drept, s-au perceput cu prisosinta cele cinci minuni. Prima dintre ele s-a intamplat prin minutul trei, cand nefericitul nouar al armenilor, Malakian, a jucat mingea cu mana, ca la volei, in careul proprietete personala. Fiind pe-aproape, arbitrul rusnac Bezborodov a aratat punctul cu var si l-a trimis acasa  pe sarmanul fotbalist. Turcaletul de ocazie Bogdan Stancu inscrie, astfel, primul gol.  Ciumpavita inca de la inceputul partidei, trupa lui Varujan Sukiasian a inceput sa se clatine pe crampoane, iar ai nostri, manati de spiritul ostasilor care au luptat candva la Marasesti, au hartuit-o si au inghesuit-o ca la pomana. A doua minune s-a savarsit destul de iute, cand sfarleaza Adi Popa i-a aruncat mingea in plasa portarului Beglaryan. Si, la scurt timp, hop! si a treia minune: imberbul Viitorului si al echipei nationale, Razvan Marin il executa cu un sut plasat pe baiatul din poarta adversa. Dar nu trece multa vreme si neastamparatul Nicusor Stanciu trage o ghiulea sub bara armenilor, cu aceasta minune schimband tabele de marcaj. E 4-0! Si este doar minutul 29. Ai nostrii exulta, iar baietii din podisul Caucazian abia isi opresc lacrimile starnite de neputinta si necaz. In repriza secunda, Sfantul Agaftocle mai face inca o minune: Chipciu, scapa de sub supravegherea fundasilor armeni, se duce ca un glont si inscrie. La scorul de 5-0 darnica divinitate, obosita, pleaca la intalnirea cu Mos Ene, dar ai nostri tin cu tot dinadinsul sa arate ca sunt o echipa serioasa si joaca pana cand timpul regulamentar isi da sufletul! Arbitrul rus incheie pogorarea minunillor mai devreme cu vreo doua minute, fotbalistii nostri se iau in brate, conform celor propuse de antrenorul Daum, care, in sfarsit, si-a scapat un zambet anemic, asa de anemic, incat parea ca a ingerat chinina. Felul in care a jucat echipa, rezultatul si bucuria care ne-a produs-o izbanda de la Eravan ne obliga sa-l felicitam pe tehnicianul neamt. Tragem, insa, nadejdea ca Sfantul Agaftocle nu ne va uita in meciurile urmatoare, fiindca, fie vorba intre noi, armenii au jucat ca niste cizme cu tureatca rupta!