La doi pasi de… fericire!

Costel Galca, antrenorul berbecutilor detinuti in proprietate de fostul detinut Gigi Becali, motivand ca Prepelita ar fi suferit de galci, nu l-a introdus pe acesta in echipa ce a dat piept in Duminica Pastelui cu reprezentanta orasului unde se spune ca urla cainii a pustiu mai toata vremea. Jocul dintre cele doua combatante a fost frumos, pe alocuri chiar palpitant, mai cu seama in repriza a doua, cand giurgiuvenii au stapanit terenul si au ratat de mai mare minunea. Dar o parte din minune a fost de fapt portarul bucurestean aflat in preaviz, Arlauskis, care a usuit vreo cateva baloane ce zburau precum pestii cu aripi spre propria-i plasa. In schimb, ceilalti baieti din echipa venita de pe malurile betonate ale Dambovitei, in afara primului sfert de ora, s-au miscat de parca nu aveau articulatiile unse, fara forta, trimitand mingea alandala si ocupandu-se mai mult de aplicarea de coate in barbiile bravilor elevi ai maestrului in fluierat din deste Dorinel Munteanu. In afara portarului aflat in pre-somaj, pe motiv de prea multe carboave cerute, in privinta caruia Gigi nu da inapoi nici de-al… impielitatului (!), de la Steaua s-a mai evidentiat fundasul de ciocolata Varela, care a salvat echipa de la umilinta prin multimea de interventii salutare, dar care l-a tavalit prin fulgi de cicoare pe nestamparatul Fatai, ciocanindu-l cu o regularitate de tren japonez! La sfarsitul meciului, terminat cu scorul de 0-0, Steaua pleaca de la Dunare doar cu o fata de pestisor amarat, iar Astra prinde si ea un biban mai acatarii! Cu acest esec, Costel Galca risca lasarea la vatra, mai cu seama ca finantatorul din Pipera a stat, in timpul jocului, minute-n sir bot in bot cu matrasitul „arab” Reghecampf! Cum, in etapa cu pricina, ardelenii de la Targu Mures le-au varsat polobocul cu zaibar fratilor de cruce Cartu si Sandoi, invingandu-i cu 2-1, dupa un meci dominat din toate punctele de vedere de elevii lui Ciobotariu, Steaua a ajuns sa simta rasuflarea „secunzilor” in ceafa, ba chiar in moalele capului! Iar alde Zicu (aoleu, ce gol a inscris acesta!), ajunsi la doua puncte de campioana, se afla la doi pasi de… fericire! Fara indoiala ca mai sunt de jucat destule partide, dar daca ei, acesti jucatori tehnici, disciplinati, care alearga si se sprijina in teren la nevoie, o vor tine tot asa, din „victorie in victorie”, nu mare imi va fi mirarea cand voi constata ca le vor face pocinogul celor din Ghencea. Ei, si sa-i vezi atunci pe toti mazgalicii, care acusi ii privesc doar cu ochelarii de cal, cum se vor repezi cu condeiele sa rupa hartia cu laudele lor! Acum insa, deocamdata, asteapta pe dupa coltul strazii sa vada ce se mai intampla cu echipa generosului preferat sosit deunazi de la rugaciunea la care a luat parte pe muntele Athos! Oricum, ASA este o echipa foarte buna, care arata un joc modern si care face cinste fotbalului nostru. * Mobilizata la maximum de indemnul fostului mare jucator Cornel Dinu, care i-a asmutit pe „cainii rosii” impotriva Rapidului spunandu-le „muscati ca un caine care isi apara stapanul”, haita lui Stoican le-a sfasiat fanionul franarilor de sub Podul Grant, oprindu-i din manevra de a o zbughi din zona plangerii si facandu-l pe profesorul de aritmetica Pustai sa-si sparga de ciuda abacul! * Intrati in dardora de frica din pricina amenintarii facute de finantatorul lor, botosanenii si-au luat avant si au mai adaugat pe lista victimelor lor pe fostii fauritori de tractoare de sub Tampa, chit ca partida s-a jucat in urbea ce cu multi ani in urma se numea Orasul Stalin! In acest fel, brasovenii inghit o galusca cu care ar putea, pana la urma, sa se inece, iar moldovenii mai adauga la zestre trei puncte!