Nu de putine ori, sortii mai joaca unora cate-un renghi, si iata ca, spre veselia noastra, cu aceasta ocazie apar destui nerozi care cad in plasa penibilului, aruncand tiribombe si trambitand laude fara discernamant, lucruri ce-i fac sa dea cu secretiile nazale in ciorba de fasole. Asa s-a intamplat si cu ocazia meciului de Cupa dintre campioana Steaua si o ceata de ciobanasi veniti, intr-un fel de transhumanta, tocmai din comuna Barsana, locul unde se agata in cui harta tarii, in marginimea Bucurestilor.
Cu ocazia acestei mult-trambitate intalniri (de catre presa sportiva avida in a crea ad-hoc un senzational de mucava!), conducerea Stelei, lipsita de Gigi Becali, a inchiriat terenul din Berceni, mai la indemana in ce priveste bistarii, dand prin asta o busitura distrugatoare sperantelor celor veniti din inima Maramuresului, care doreau din fundul rarunchilor sa calce si ei o data-n viata pe gazonul din Ghencea, gandind ca se vor putea lauda copiilor si nepotilor ca au adulmecat miresmele ierbii pe care au calcat candva Ion Voinescu, Lita Dumitru, Teo Anghelini, Gica Hagi, Miodrag Belodedici si Marius Lacatus! Dar n-a fost sa fie cum au nazuit ei, asa ca s-au vazut nevoiti sa-si lepede saricile pe gardurile Berceniului si sa-si imbrace echipamentul cumparat special pentru „a da bine” in fata celor doua mii cinci sute de curiosi care au sufocat joi seara comuna din coasta Capitalei si, mai cu seama, la televizor, pe sticla caruia cei de-acasa asteptau sa-i priveasca atent cu ochii cat cepele si cu sufletul la gura! Cum era firesc, Steaua a invins, dar nu cu scorul astronomic (13-0) anuntat de mai toti cei comod asezati prin fotoliile clubului. A fost doar 4-0, dupa o brambureala in care elevii lui Reghecampf au ratat si au gresit foarte mult, tinand cont de valoarea adversarului, iar oaspetii au bubuit de zor basica si au incercat din rasputeri sa se tina pe picioare in cele 90 de minute. De altfel, nu le puteam cere mai mult daca facem socoteala ca bravii barseni sunt niste autentici amatori, prinsi in „campul muncii”, si care nu au timp sa se antreneze decat atunci cand joaca meciurile din liga a patra! Dintre ei mi-a placut portarul Pascu, care a aparat cateva mingi grele. Pacat ca acest baiat, in loc sa se fataie a doua zi prin capitala tarii, sa vada si el cum se lafaie baietii damboviteni pe canapelele din Centrul vechi, tragand vartos din kenturi si consumand cafele cu lapte, a trebuit sa se prezinte la munca la preparat betoane! Cu toate astea, din motive de lipsa de inspiratie, transmitatorii de la teve si cativa jurnalisti s-au dedat la un purcoi de laude din care reiesea ca Steaua s-a calificat „lejer” dupa un joc bun, si alte asemenea tembelisme care probabil, cred ei, la va usura intrarea in stadion la meciurile campioanei, ori, mai stii, poate se gandesc la cate-un locsor pe la coada avionului cu care zboara alde Bourceanu spre intalnirile cu vreo… Fata Morgana din Europa!
