Bolnavii arși, scoși vinovați de Arafat: ”Erau foarte agitați”

Declarațiile autorităților după incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Ploiești, unde și-au pierdut viața doi pacienți Covid, au fost absolut halucinante. Raed Arafat a încercat să arunce vina în spatele morților, care, vezi Doamne, erau foarte agitați și au încurcat-o pe infirmieră să schimbe tubul de oxigen.

Moartea în chinuri a pacienților Covid din spitalele românești, care ard de vii, a devenit aproape o banalitate. Cel puțin pentru autorități, care nici măcar nu mai depun eforturi să acopere mizeria și culpa sistemului sanitar. Incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești a scos la iveală aspecte oribile pe care cei din sistem le-au negat cu vehemență. Vinovat pentru moartea celor doi pacienți de acolo nu este nimeni, a spus Raed Arafat, lăsând, totuși, să se înțeleagă că răspunzători pentru tragedie ar fi fost pacienții, care erau foarte agitați.

”O infirmieră a mișcat un pat pentru a pune un tub de oxigen și atunci s-a declanșat incendiul, dar rămâne ca ancheta să decidă exact cauza. Infirmiera a suferit arsuri la nivelul membrelor superioare și va fi transferată la Spitalul Floreasca din Capitală. Nu putem arăta cu degetul pe nimeni. Infirmiera trebuia să ajungă la priză, pacienții erau foarte agitați”, a declarat Raed Arafat. Și acum să analizăm. Deci pacienții erau agitați, oare de ce? Chiar așa, ambii, în același timp? Nu mai aveau oxigen? Sau aveau prea mult? Îmi și imaginez scena de groază în care oamenii, disperați, dădeau din mâini și din picioare, împiedicând-o pe amărâta aia de infirmieră să schimbe tubul. Chiar așa, infirmierele se ocupă acum de administrarea de oxigen pentru pacienți?  Bogdan Nica, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, spunea că nu de la instalaţia de oxigen s-a produs incendiul, ci de la o defecţiune fie de la un aparat, un pulsoximetru, fie patul a fost mişcat.

”Infirmiera, în timp ce încerca să-i pună masca pacientului care era foarte agitat, a mişcat patul, a apărut o flamă, colega ei a venit cu un extinctor a stins imediat costumul, apoi au intervenit cu extinctoarele în salon”, a precizat managerul Spitalului Județean Ploiești. Păi ori schimba tubul ori îi punea masca pacientului. Iar pulsoximetrul are o baterie de 2 volți, ca la un ceas de mână, și nu putea genera o scânteie.

Costumul de protecție putea produce incendiul

Pompierii spun că, din cauza concentrației mari de oxigen din saloanele Covid, se pot produce oricând explozii. Chiar acele combinezoane de protecție, din cauza electricității statice, pot provoca aprinderi.

În ce privește protecția muncii și instrucțiunile de utilizare a tuburilor de oxigen, pompierii consideră că acestea s-au făcut doar pe hârtie, așa cum se obișnuiește în România. Pentru a manevra un tub de oxigen trebuie să faci cursuri intensive, dat fiind riscurile uriașe la care se expun cei care folosesc aceste aparate. În manualul de utilizare a tuburilor de oxigen, producătorii atrag atenția că nu trebuie utilizate uleiuri sau grăsimi (sau orice produs bazat pe ulei incluzând cremele de mâini) în vecinătatea buteliilor de oxigen sau a dispozitivului de administrare, deoarece se pot autoaprinde în prezența oxigenului la temperaturi mai ridicate.

”Întotdeauna deschideți și închideți valva buteliei cu oxigen încet, deschiderea rapidă a valvei poate cauza încălzirea gazului ceea ce poate conduce la aprindere. Deși oxigenul nu este inflamabil, acesta întreține puternic combustia odată ce aprinderea a fost inițiată. Întotdeauna plasați butelia cu oxigen cât mai departe de dumneavoastră (și de pacient) cu ieșirile de gaz în direcție opusă dumneavoastră (sau pacient). Setați si testați butelia cu oxigen înainte de a o plasa lângă pacient”, se arată în instrucțiunile de utilizare a tubului de oxigen.

Au refuzat să poarte masca

O altă informație care a circulat pe surse medicale a fost aceea că cei doi pacienți, care au murit în incendiul de la spitalul din Ploiești, refuzau să poarte masca și erau agitați. Refuzul de a primi oxigen pare să țină mai degrabă de dozajul prea mare, decât de o încăpățânare a pacienților. ”Administrarea unei cantități prea mari, care conduce la o creștere a saturației de oxigen care depășește în mod clar limitele normale pentru pacient poate provoca detresă respiratorie, din cauza insensibilității chemoreceptorilor la CO2”, se arată în prospectul oxigenului medicinal.