Home » Arhiva articole » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR (Pagina 6)
Stavropoleos, de la simplitate arhitecturală la unicitate artistică (II)

  În 1888, la aproape 150 de ani de la trecerea în neființă a ctitorului ei, Biserica Stavropoleos ajunsese realmente în paragină.   Totul, din pricina parvenitismului egumenilor Prea sfințitului Ioanichie (Kir Partenie, Kir Matei Ierapoleos, Kiril, Timoteiul Arhiereul, Kir Pahomie, Timoteiu Arhimadritul sau Kir Leontie), a legii lui Cuza, care a vizat secularizarea averilor […]

Citeste articolul …
Stavropoleos, de la simplitate arhitecturală la unicitate artistică (I)

Suntem în secolul XVIII, iar orașul lui Bucur refuză să mai fie cetatea aceea cu un pronunțat caracter rural, înconjurată de un târg ponosit. Fanarioții au adus cu ei aerul Orientului, iar Bucureștii s-au transformat într-un oraș cosmopolit. Boierii își părăsesc moșiile pentru a-și înălța aici case mari și frumoase. Nu mai doresc să fie […]

Citeste articolul …
Biserica Teiul Doamnei, ctitorie a lui Vodă Ghica

  Deși în timpul scurtei sale domnii a reușit să-și ridice în cap norodul, dar mai ales boierii, Grigore Ghica a rămas în conștiința populară drept domnitorul care a redeschis școala de la Sfântul Sava, sprijinind învățământul în limba maternă, care a susținut înființarea societății pentru teatru Filarmonica (la îndemnul lui loan Câmpineanu, loan Heliade […]

Citeste articolul …
Ghica-Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)

  Grigore D. Ghica a fost căsătorit mai întâi cu Maria, născută Hangerli, odrasla domnitorului fanariot Constantin Hangerli, decapitat din ordinul sultanului la 1799. De facto, căsnicia celor doi s-a sfârșit în urma unui scandal matrimonial notoriu, undeva în preajma anului în care Înalta Poartă decidea urcarea lui Grigore D. Ghica pe tronul Valahiei. Viitorul […]

Citeste articolul …
Ghica-Tei, palatul primului domn de după fanarioți (I)

Situat pe latura sudică a lacului Plumbuita din Capitală, Palatul Ghica-Tei este fosta proprietate a uneia dintre cele mai vechi familii domneşti şi boiereşti din Ţările Române, neamul de aromâni al Ghiculeștilor, care a dat Munteniei și Moldovei numeroși domnitori, unii dintre ei cu remarcabile merite, precum și mari cărturari sau diplomați. Palatul, care se […]

Citeste articolul …
Primul Sfat Orășenesc al Bucureștilor (II)

La 1831, dreptul de a fi candidat pentru Sfatul Orășenesc îl avea oricare cetățean, indiferent de rang, însă nu mai tânăr de 30 de ani și musai posesor al unui acaret nemișcător în valoare de 20.000 de lei. Străinii care doreau să ajungă în Sfat trebuiau să se lepede de cetățenia țării de proveniență.   […]

Citeste articolul …
Primul Sfat Orășenesc al Bucureștilor (I)

Potrivit istoricilor, prima formă de organizare administrativă a orașului București a fost sfatul compus dintr-un jude și 12 pârgari (consilierii locali de astăzi). La 1932, istoricul, arheologul și numismatul român Constantin Moisil scria că sub acest sistem a fost condusă Capitala până la sfâșitul veacului al XVII-lea și că acest organism local se îngrijea de […]

Citeste articolul …
Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (II)

  Costurile ridicării acestei impresionante clădiri din piatră ce astăzi reprezintă Palatul de Justiţie, realizate în stil neorenascentist, au fost pe măsură. Pentru edificiul încadrat pe atunci de străzile Justiției, Danielopol și Rahovei se spune că statul ar fi cheltuit aproximativ 6,5 milioane de lei, execuția lucrărilor fiind asigurată de firma inginerului Nicolae Cuțarida, cel […]

Citeste articolul …
Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)

Terenul dinspre Calea Rahovei, care adăpostise pe vremuri „Palatul cel mic” al Brâncoveanului – fostă reședință vremelnică a lui Constantin Brâncoveanu după ce focul a distrus palatul cel mare al domnitorului – a servit spre sfârșitul secolului XIX ridicării „unui palat al justiţiei în Bucuresci”. Aşa este şi în ziua de azi, chiar dacă imobilul […]

Citeste articolul …