Home » Arhiva articole » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR (Pagina 3)
Palatul Universității București, triumful ştiinţelor (I)

  În 1688, stolnicul Constantin Cantacuzino înființează la București, sub zidurile Mănăstirii Sf.Sava, așezământ monahal închinat Bisericii Învierii din Ierusalim, “Școala de la Sfântul Sava” sau “Școala înaltei Societăți”. Șase ani mai târziu, nepotului lui Cantacuzino, domnitorul Constantin Brâncoveanu, transformă școala în “Academia Princiară de la Sf. Sava” (Academia Domnească), întârind astfel prestigiul primei forme […]

Citeste articolul …
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (III)

  Din 1950, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice devine sediul Primăriei Capitalei. Sau mai bine zis sediul Sfatului Popular al oraşului Bucureşti, denumirea instituției locale în noua organizare impusă de regimul comunist. Istoria nu iartă, dar nici nu uită. Mutarea administrației Capitalei în această clădire, în perioada postbelică, avea să reprezinte pe undeva o satisfacție personală […]

Citeste articolul …
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (II)

  La realizarea impresionantului proiect privind realizarea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (1906-1910), arhitectul Petre Antonescu a fost ajutat de inginerii Elie Radu şi George “Gogu” Constantinescu. De numele primului se leagă construirea șoselelor transcarpatice, realizate după Unirea de la 1918, și nu mai puțin de 650 kilometri de căi ferate. Cât privește evoluția lui Gogu […]

Citeste articolul …
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (I)

În urmă cu aproape două veacuri, terenul de sub clădirea bătrânului sediu al Primăriei Capitalei era unul pârloagă, un teren viran, pe care se organizau bâlciuri. Bucureștenii îi ziceau “Maidanul lui Duca”, iar acesta se întindea din preajma grădinii Cișmigiu până aproape de strada Lipscani. În anul în care edificiul evocat astăzi a fost dat […]

Citeste articolul …
Spitalul Colțea, „ALMA MATER” a medicinii românești (III)

  Statuia întemeietorului Spitalului Colțea, spătarul Țării Românești Mihail Cantacuzino, se află și astăzi în curtea vechii unități medicale bucureștene. Lucrarea, realizată din marmură de Carrara, poartă semnătura și truda de patru ani a sculptorului român de origine germană Karl Storck. Statuia întruchipând figura marelui Cantacuzino, se menține pe soclu încă din 1869, fiind prima […]

Citeste articolul …
Spitalul Colțea, „ALMA MATER” a medicinii românești (II)

  După 1704, când Spitalul Colțea din București, cea mai veche instituție spitalicească din Capitală, a început să funcționeze, așezământul creat de spătarul Mihail Cantacuzino a adăpostit, așa cum de altfel îi și fusese menit, mulți oameni năpăstuiţi de soartă, bolnavi și infirmi. Cantacuzineștii au lăsat vorbă să nu se refuze sub niciun chip primirea […]

Citeste articolul …
Spitalul Colțea, „ALMA MATER” a medicinii românești (I)

  În primăvara anului 1832, printr-o decizie a Generalului Pavel Kiseleff, se înființează în Capitală instituția numită Eforia Spitalelor Civile, organism menit să supravegheze administrația spitalelor, practic să înglobeze vechile eforii constituite, începând cu cea înființată de spătarul Mihail Cantacuzino la Mănăstirea Colțea (în Secolul al XVII-lea), continuând cu cea de la Pantelimon (1736) și […]

Citeste articolul …
Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (III)

După 1955, guvernul comunist mută în acest edificiu monumental, de pe strada strada Ion Ghica nr. 4, sediul Bibliotecii Centrale de Stat. O măsură discutabilă, inoportună chiar, având în vedere că imobilul nu era deloc potrivit pentru a păstra în deplină siguranță fondurile de bibliofilie. Iar zestrea însuma peste 12 milioane de documente bibliografice, printre […]

Citeste articolul …
Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (II)

  Construcția monumentalului Palat al Bursei din București, popular cunoscut în epocă drept Palatul Camerei de Comerciu, a început în primăvara anului 1908, mai precis în luna mai, piatra de temelie fiind pusă de Principele Ferdinand şi de Principesa Maria, viitorii monarhi ai României, artizanii Marii Uniri de la 1918. De bunul mers al șantierul […]

Citeste articolul …