Home » Arhiva articole » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR (Pagina 3)
Ghica-Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)

  Grigore D. Ghica a fost căsătorit mai întâi cu Maria, născută Hangerli, odrasla domnitorului fanariot Constantin Hangerli, decapitat din ordinul sultanului la 1799. De facto, căsnicia celor doi s-a sfârșit în urma unui scandal matrimonial notoriu, undeva în preajma anului în care Înalta Poartă decidea urcarea lui Grigore D. Ghica pe tronul Valahiei. Viitorul […]

Citeste articolul …
Ghica-Tei, palatul primului domn de după fanarioți (I)

Situat pe latura sudică a lacului Plumbuita din Capitală, Palatul Ghica-Tei este fosta proprietate a uneia dintre cele mai vechi familii domneşti şi boiereşti din Ţările Române, neamul de aromâni al Ghiculeștilor, care a dat Munteniei și Moldovei numeroși domnitori, unii dintre ei cu remarcabile merite, precum și mari cărturari sau diplomați. Palatul, care se […]

Citeste articolul …
Primul Sfat Orășenesc al Bucureștilor (II)

La 1831, dreptul de a fi candidat pentru Sfatul Orășenesc îl avea oricare cetățean, indiferent de rang, însă nu mai tânăr de 30 de ani și musai posesor al unui acaret nemișcător în valoare de 20.000 de lei. Străinii care doreau să ajungă în Sfat trebuiau să se lepede de cetățenia țării de proveniență.   […]

Citeste articolul …
Primul Sfat Orășenesc al Bucureștilor (I)

Potrivit istoricilor, prima formă de organizare administrativă a orașului București a fost sfatul compus dintr-un jude și 12 pârgari (consilierii locali de astăzi). La 1932, istoricul, arheologul și numismatul român Constantin Moisil scria că sub acest sistem a fost condusă Capitala până la sfâșitul veacului al XVII-lea și că acest organism local se îngrijea de […]

Citeste articolul …
Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (II)

  Costurile ridicării acestei impresionante clădiri din piatră ce astăzi reprezintă Palatul de Justiţie, realizate în stil neorenascentist, au fost pe măsură. Pentru edificiul încadrat pe atunci de străzile Justiției, Danielopol și Rahovei se spune că statul ar fi cheltuit aproximativ 6,5 milioane de lei, execuția lucrărilor fiind asigurată de firma inginerului Nicolae Cuțarida, cel […]

Citeste articolul …
Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)

Terenul dinspre Calea Rahovei, care adăpostise pe vremuri „Palatul cel mic” al Brâncoveanului – fostă reședință vremelnică a lui Constantin Brâncoveanu după ce focul a distrus palatul cel mare al domnitorului – a servit spre sfârșitul secolului XIX ridicării „unui palat al justiţiei în Bucuresci”. Aşa este şi în ziua de azi, chiar dacă imobilul […]

Citeste articolul …
Palatul Victoria, începutul modernismului în instituțiile statului

Ridicat în coama impunătoarei și totodată bizarei case-palat construite la începutul veacului 20 de către prințul Grigore M. Sturdza, Palatul Victoria a cunoscut o primă parte a existenței sale destul de sinuoasă. Mai întâi, a fost Palatul Președinției Consiliului de Miniștri, mareșalul Ion Antonescu amenajându-și aici unul dintre domiciliile sale. În aprilie-august 1944, clădirea a […]

Citeste articolul …
Biblioteca Centrală Universitară, cadoul regesc făcut de un rege (II)

La deschiderea sa, în 1895, Biblioteca Universitară dispunea de doar 3.400 de opere și alte lucrări inventariate (în 1931 ajunseseră la 85.000), însă interesul era atât de mare încât, la un moment dat, nu s-a mai dat voie în incintă decât pe baza unor permise speciale, prioritate având studenții, apoi publicul. Concomitent cu faima, avea […]

Citeste articolul …
Biblioteca Centrală Universitară, cadoul regesc făcut de un rege (I)

În mai 1891, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de glorioasă domnie, Regele Carol I anunța, printr-o scrisoare adresată lui Lascăr Catargiu, preşedintele Consiliului de Miniştri, înființarea unui așezământ conex Universității București, croit “spre binele tinerimii universitare” și întru sprijinirea acesteia. Astfel, lua ființă la București, sub patronajul și voia primului Suveran al României, […]

Citeste articolul …