Home » Arhiva articole » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR
Primul Sfat Orășenesc al Bucureștilor (I)

Potrivit istoricilor, prima formă de organizare administrativă a orașului București a fost sfatul compus dintr-un jude și 12 pârgari (consilierii locali de astăzi). La 1932, istoricul, arheologul și numismatul român Constantin Moisil scria că sub acest sistem a fost condusă Capitala până la sfâșitul veacului al XVII-lea și că acest organism local se îngrijea de […]

Citeste articolul …
Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (II)

  Costurile ridicării acestei impresionante clădiri din piatră ce astăzi reprezintă Palatul de Justiţie, realizate în stil neorenascentist, au fost pe măsură. Pentru edificiul încadrat pe atunci de străzile Justiției, Danielopol și Rahovei se spune că statul ar fi cheltuit aproximativ 6,5 milioane de lei, execuția lucrărilor fiind asigurată de firma inginerului Nicolae Cuțarida, cel […]

Citeste articolul …
Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)

Terenul dinspre Calea Rahovei, care adăpostise pe vremuri „Palatul cel mic” al Brâncoveanului – fostă reședință vremelnică a lui Constantin Brâncoveanu după ce focul a distrus palatul cel mare al domnitorului – a servit spre sfârșitul secolului XIX ridicării „unui palat al justiţiei în Bucuresci”. Aşa este şi în ziua de azi, chiar dacă imobilul […]

Citeste articolul …
Palatul Victoria, începutul modernismului în instituțiile statului

Ridicat în coama impunătoarei și totodată bizarei case-palat construite la începutul veacului 20 de către prințul Grigore M. Sturdza, Palatul Victoria a cunoscut o primă parte a existenței sale destul de sinuoasă. Mai întâi, a fost Palatul Președinției Consiliului de Miniștri, mareșalul Ion Antonescu amenajându-și aici unul dintre domiciliile sale. În aprilie-august 1944, clădirea a […]

Citeste articolul …
Biblioteca Centrală Universitară, cadoul regesc făcut de un rege (II)

La deschiderea sa, în 1895, Biblioteca Universitară dispunea de doar 3.400 de opere și alte lucrări inventariate (în 1931 ajunseseră la 85.000), însă interesul era atât de mare încât, la un moment dat, nu s-a mai dat voie în incintă decât pe baza unor permise speciale, prioritate având studenții, apoi publicul. Concomitent cu faima, avea […]

Citeste articolul …
Biblioteca Centrală Universitară, cadoul regesc făcut de un rege (I)

În mai 1891, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de glorioasă domnie, Regele Carol I anunța, printr-o scrisoare adresată lui Lascăr Catargiu, preşedintele Consiliului de Miniştri, înființarea unui așezământ conex Universității București, croit “spre binele tinerimii universitare” și întru sprijinirea acesteia. Astfel, lua ființă la București, sub patronajul și voia primului Suveran al României, […]

Citeste articolul …
Palatul CEC, simbol pentru arhitectura Micului Paris

Planurile monumentalului edificiu, inaugurat în anul 1900, au fost concepute de arhitectul francez Paul Gottereau. De numele acestuia, reprezentant de marcă al stilului academist beaux-arts, se leagă construcția altor două capodopere arhitecturale ale Bucureștilor: Palatul Cotroceni și Biblioteca Centrală Universitară. De execuția propriu-zisă s-a îngrijit arhitectul român Ion N. Socolescu, absolvent al “Școlii de Arte […]

Citeste articolul …
“Rotonda Scriitorilor”, 75 de ani de la inaugurare

“În cele mai multe cazuri, monumentul public este purtătorul unui mesaj, este memorial şi năzuieşte să devină memorabil. Intră în istorie, în istoria unui popor: e un semn nepieritor despre fiinţa lui. E un semn a cărei însemnătate creşte încă odată cu trecerea timpului”, spunea marele sculptor Ion Jalea. Mâine, 27 iunie, se împlinesc 75 […]

Citeste articolul …
Parcul Carol I, respect majestate! (II)

  Ideea unui parc rustic municipal în partea de sud a Bucureștilor de la începutul Secolului XX, în contextul în care Capitala începea deja să piardă teren la capitolul zonă verde, i-a aparținut, pe de o parte, lui Take Ionescu (din motive pur politice), pe de alta ministrului de domenii din guvernul Cantacuzino, Ion N. […]

Citeste articolul …