Home » Arhiva articole » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR

Statuia lui Carol I (II)

2018-12-17 · 7:30:58

  La 9 mai 1939, statuia ecvestră a lui Carol I, monument realizat de sculptorul croat Ivan Mestrovici, este dezvelit cu prilejul serbărilor centenarului nașterii Majestății Sale. Serbările au ținut trei zile, 8,9 și 10 mai, ultima zi fiind dedicată Zilei Naționale, Zilei Regalității. La evenimentul din 9 mai participă extrem de entuziasmat și Carol […]

Citeste articolul …

Statuia lui Carol I (I)

2018-12-14 · 7:30:59
Statuia lui Carol I (I)

  Istoria statuii ecvestre înfățișându-l pe Regele Carol I – marele comandant al Războiului de Independență și ctitorul României regale – este una sinusoidală. Statuia pe care o vedem astăzi tronând în fața Bibliotecii Centrale Universitare (Biblioteca Fundațiunii Universitare Regele Carol), vizavi de Palatul Regal, este o replică, sau mai bine zis reconstituirea vechii statui. […]

Citeste articolul …
București, reședință domnească și Capitală (VII)

  În raportul instituțional, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza noua lege administrativă, din 1864, înlocuiește vechiul Sfat Orășenesc de pe timpul Regulamentului Organic cu un Consiliu Comunal și se crează instituția Primăriei. Precum se știe, Vodă Cuza este silit să abdice în noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, iar după ce țara este […]

Citeste articolul …
București, reședință domnească și Capitală (VI)

  Până la ungerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al Principatelor Române, străinii prezenți în Capitala București concluzionează că “viața orientală, care se duce aici, și cea europeană, care o înlocuiește, merg cot la cot, se succed ca într-o panoramă” (Eugene Poujade, consulul francez). Este vremea în care maiorul Rudolf Artur Borroczyn, slujbaș al […]

Citeste articolul …
București, reședință domnească și Capitală (V)

  În epoca fanariotă (1716 – 1821), singurul aspect pozitiv este dat de întemeierea de școli, spitale și așezăminte filantropice. În ciuda acestui lucru, apreciază Constantin Giurescu, pe parcursul domniilor fanariote – începute cu Nicolae Mavrocordat și terminate cu Alexandru Suțu – Bucureștii vor cunoaște o evoluție ascendentă; dezvoltarea economică este în progres; se înființează […]

Citeste articolul …
București, reședință domnească și Capitală (IV)

  Bucureștiul s-a ales de pe urma lui Mihai Viteazul cu o mănăstire (Mănăstirea Mihai Vodă) și un pod peste Dâmbovița, care de asemenea îi poartă numele. Un alt urmaș al lui Mihai la tronul Țării Românești, Radu Șerban, a preferat Târgoviștea, dar nu a lăsat Bucureștiul de izbeliște, construind și el un pod peste […]

Citeste articolul …
București, reședință domnească și Capitală (III)

  Din vremea lui Petru cel Tânăr (fiul lui Mircea Ciobanu și al Doamnei Chiajna, nepotul lui Petru Rareș al Moldovei și strănepot al lui Ștefan cel Mare) datează prima atestare documentară cu privire la conducerea administrativă a orașului București – vezi mențiunea referitoare la “județul Necula al lui Bobanea și a celor 12 pârgari […]

Citeste articolul …
București, reședință domnească și Capitală (II)

  După Vlad Țepeș, următorii domnitori care preferă Bucureștiul în detrimentul Târgoviștei sunt Basarab cel Tânăr și Vlad Călugărul. Situația de schimbă după urcarea pe tron a lui Radu cel Mare (1459 – 1508), acesta reanimând vechea Capitală a Țării Românești, curtea de la Târgoviște. Mihnea cel Rău (1508 -1510) readuce alaiul domnesc la București, […]

Citeste articolul …

  În timpul domniei sale (1456 -1462), Vlad Țepeș a preferat să mute scaunul domnesc de la Târgoviște pe malurile Dâmboviței, la București, fiind obligat să-și apere hotarul de la Dunăre de amenințarea turcilor, marii lui dușmani. În “Istoria Bucureștilor”, istoricul Constantin C. Giurescu scrie că, în patru din cei șase ani de domnie, Țepeș […]

Citeste articolul …