Home » Arhiva articole » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR

Casa Goga, făcută de Creangă (I)

2018-11-15 · 7:30:57
Casa Goga, făcută de Creangă (I)

  În 1941, la un an de la cooptarea sa ca membru plin al Academiei Române, pe locul rămas vacant ca urmare a dispariției Bardului din Rășinari, Nichifor Crainic rostea un discurs emoționant, spunând că “George Coșbuc a închis ochii pe neașteptate, în preajma triumfului național, iar Octavian Goga s-a prăbușit brusc, în preajma dezastrului […]

Citeste articolul …
Palatul Universității București, triumful ştiinţelor (IV)

  Ridicarea noilor corpuri de clădire adăugate Palatului Universității București, rezervate în zilele noastre Facultăţilor de Matematică, Geologie-Geografie şi Chimie, începe în 1913. Lucrările sunt sistate, însă, trei ani mai târziu, din cauza războiului. În timpul ocupației germane (1916 – 1918), Universitatea bucureșteană își încetează activitatea, foarte mulți profesori și studenți refugiindu-se la Iași, în […]

Citeste articolul …
Palatul Universității București, triumful ştiinţelor (III)

  În luna decembrie a anului 1869, pe Bulevardul Academiei, arteră care își va schimba numele în “Bulevardul Elisabeta Doamna” din 1871, este dat în folosință noul local al Universității București, al doilea centru universitar din România după “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (fondat în 1860). La deschiderea solemnă a activității este prezent însuși domnitorul […]

Citeste articolul …
Palatul Universității București, triumful ştiinţelor (II)

  Ridicarea Palatului viitoarei Universități din București – ceea ce astăzi cunoaștem a fi aripa centrală a edificiului – a început în toamna anului 1857, pe baza unui proiect semnat de arhitectul orașului de la acea vreme, Alexandru Orăscu, și sub stricta supraveghere a colaboratorilor acestuia, Johann Schlatter şi Carol Benesch. Precum era obiceiul cu […]

Citeste articolul …
Palatul Universității București, triumful ştiinţelor (I)

  În 1688, stolnicul Constantin Cantacuzino înființează la București, sub zidurile Mănăstirii Sf.Sava, așezământ monahal închinat Bisericii Învierii din Ierusalim, “Școala de la Sfântul Sava” sau “Școala înaltei Societăți”. Șase ani mai târziu, nepotului lui Cantacuzino, domnitorul Constantin Brâncoveanu, transformă școala în “Academia Princiară de la Sf. Sava” (Academia Domnească), întârind astfel prestigiul primei forme […]

Citeste articolul …
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (III)

  Din 1950, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice devine sediul Primăriei Capitalei. Sau mai bine zis sediul Sfatului Popular al oraşului Bucureşti, denumirea instituției locale în noua organizare impusă de regimul comunist. Istoria nu iartă, dar nici nu uită. Mutarea administrației Capitalei în această clădire, în perioada postbelică, avea să reprezinte pe undeva o satisfacție personală […]

Citeste articolul …
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (II)

  La realizarea impresionantului proiect privind realizarea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (1906-1910), arhitectul Petre Antonescu a fost ajutat de inginerii Elie Radu şi George “Gogu” Constantinescu. De numele primului se leagă construirea șoselelor transcarpatice, realizate după Unirea de la 1918, și nu mai puțin de 650 kilometri de căi ferate. Cât privește evoluția lui Gogu […]

Citeste articolul …
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (I)

În urmă cu aproape două veacuri, terenul de sub clădirea bătrânului sediu al Primăriei Capitalei era unul pârloagă, un teren viran, pe care se organizau bâlciuri. Bucureștenii îi ziceau “Maidanul lui Duca”, iar acesta se întindea din preajma grădinii Cișmigiu până aproape de strada Lipscani. În anul în care edificiul evocat astăzi a fost dat […]

Citeste articolul …
Spitalul Colțea, „ALMA MATER” a medicinii românești (III)

  Statuia întemeietorului Spitalului Colțea, spătarul Țării Românești Mihail Cantacuzino, se află și astăzi în curtea vechii unități medicale bucureștene. Lucrarea, realizată din marmură de Carrara, poartă semnătura și truda de patru ani a sculptorului român de origine germană Karl Storck. Statuia întruchipând figura marelui Cantacuzino, se menține pe soclu încă din 1869, fiind prima […]

Citeste articolul …