AcasăUtileBUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELORPalatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (II)

Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, devenit Primăria Capitalei (II)

 

La realizarea impresionantului proiect privind realizarea Palatului Ministerului Lucrărilor Publice (1906-1910), arhitectul Petre Antonescu a fost ajutat de inginerii Elie Radu şi George „Gogu” Constantinescu.

De numele primului se leagă construirea șoselelor transcarpatice, realizate după Unirea de la 1918, și nu mai puțin de 650 kilometri de căi ferate. Cât privește evoluția lui Gogu Constantinescu, nu doar un mare inginer, ci și un reputat inventator, savant și om de ştiinţă, trebuie remarcat aportul său la implementarea tehnicii folosirii betonului-armat în construcții (a realizat primul pod de beton-armat cu traverse drepte din România), dar și faptul că a aplicat şi dezvoltat Teoria Sonicităţii sau că a inventat schimbătorul de viteză automat etc.

Conceput în plan simetric în formă de careu, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice a fost construit în două etape, fiind inspirat din arhitectura vechilor mănăstiri brâncovenești, cu interior bogat împodobit cu coloane de piatră de ordin corinthian. Prima etapă a lucrărilor a debutat în 1906, în cei patru ani de execuție fiind realizate demisolul, parterul și etajele 1 și 2. Edificiul a devenit imediat locaţia Ministerului Lucrărilor Publice. În timpul primei conflagrații mondiale, clădirea a fost rechiziționată, slujind drept sediu pentru Komandatura armatei germane de ocupație.

A doua etapă a construcției a început în 1948, o astfel de operațiune impunându-se în condițiile în care clădirea suferise avarii considerabile în urma bombardamentelor de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Lucrările de renovare s-au încheiat doi ani mai târziu, clădirea fiind completată cu două niveluri, care au sporit suprafaţa utilă. De remarcat faptul că proiectul s-a desfășurat tot după planurile lui Petre Antonescu, între timp redevenit președinte al Societății Arhitecților Români și mai cu seamă membru cu drepturi depline al Academiei Române. Indiferent de ce perioade vorbim, lucrările au fost realizate cu mare atenție și deosebită pricepere, construcția fiind perfect adaptată cerințelor și întruchipărilor unei instituții de stat. De altfel, în volumul „București – arhitectură și modernitate”, referitor la acest edificiu, sunt evidențiate elementele autohtone, „supradimensionate pentru a da formă ideii de stabilitate și autoritate a funcției publice”.

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

author avatar
Andrei Coman
278 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger