Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR » Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)

Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)

Autor:

LOGO PMB 1 bun 150x42 Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)AMPT Logo Final 3 bun 150x57 Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)Terenul dinspre Calea Rahovei, care adăpostise pe vremuri „Palatul cel mic” al Brâncoveanului – fostă reședință vremelnică a lui Constantin Brâncoveanu după ce focul a distrus palatul cel mare al domnitorului – a servit spre sfârșitul secolului XIX ridicării „unui palat al justiţiei în Bucuresci”. Aşa este şi în ziua de azi, chiar dacă imobilul adăposteşte doar o parte din instanţele de judecată, aici vin sute de mii de români în căutarea dreptăţii.

 

Palatul Justiţie in epoca Palatul Justiției, prinos înaltei instituțiuni (I)Edificiul a fost construit între anii 1890 – 1895, după planurile francezului Albert Ballu, diplomat al Şcolii de Arte Frumoase din Paris şi restaurator de monumente istorice, o contribuție semnificativă având și Ion Mincu, şeful şcolii românești de arhitectură. Piatra de temelie a Palatului aflat azi pe Splaiul Independenței a fost pusă în 1890, anul în care în București apăreau iluminatul stradal electric (vezi cele două lămpi amplasate în fața Palatului Regal) și telefonul. Evenimentul cinstirii fundației are loc pe data de 7 octombrie, în prezența Regelui Carol I, „ca să le fie adăpost corpurilor judecătorești din Capitală întru îndeplinirea misiunii lor și urmașilor dovadă ce au păstrat acestei înalte instituțiuni a țării”. Inaugurarea efectivă a Palatului Justiției se consumă cinci ani mai târziu, în timpul ministeriatului lui Alexandru Marghiloman, undeva tot în luna octombrie, cu participarea familiei regale și a miniștrilor în exercițiu. Cu acea ocazie, Regele Carol I a subliniat semnificaţia specială pe care o avea înălţarea impunătorului edificiu, în contextul afirmării justiţiei ca putere în stat, după adoptarea Constituţiei din 1866, şi al consacrării, prin Legea de organizare judecătorească din 1890, a principiului inamovibilităţii judecătorilor, menit să asigure independenţa justiţiei. Printre altele, majestatea Sa a spus următoarele: „Pus-am acum cinci ani, aproape de-odată, temelia a două însemnate lucrări; mai tot în acelaşi timp ne-a fost dat să le punem petra cea din urmă: una de un interes europen, podul peste Dunăre, care a desvelit în ochii lumii marele nostru avânt economic; cea de a doua, acest frumos palat, dovadă a dorinţei nostre de a da justiţiei un locaş demn de înalta ei menire”.

Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


Leave a Reply

Your email address will not be published.


    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 19-07-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!