Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR » Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (I)

Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (I)

Autor:

 

 

LOGO PMB 1 bun 150x42 Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (I)AMPT Logo Final 3 bun 150x57 Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (I)Înfiinţarea Bursei româneşti a avut loc în 1881, prin decret regal, însă instituția nu a fost definitiv organizată decât în zorii Secolului al XX-lea. Până atunci, aceasta a funcționat fie în Hanul Greci, fie în casa lui Cornel Medrea (Casa Appel) sau în imobilul deținut de proprietarul de drogherii Ioan Ovessa. Să nu omitem Pasajul Macca-Villacrosse ori casa Mariei Cantacuzino, ultimul imobil fiind ocupat ulterior de Banca Poumay (Str. Doamnei, colț cu Str. Poincare).

1. camera de comert si bursa 1912 Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (I)În martie 1906, Guvernul – prin voia ministrului Domeniilor de atunci, Ioan N. Lahovary – ratifică legea privind acordarea unui teren situat la bifurcația străzilor Smârdan, Doamnei și Vestei (ulterior Bursei, în prezent Ion Ghica), destinat ridicării unui local nou și potrivit Camerei de Comerț și Bursei. Era vorba despre un teren viran, însumând 2.215 metri pătrați, ocupat în trecut de fostele curți ale marelui logofăt Scarlat Bărcănescu, perimetru care a servit până la începutul veacului trecut Direcțiunii Poștelor și Telegrafului (Poșta veche). Ca amănunt interesant trebuie spus că în această casă a lui Bărcănescu a copilărit primul romancier român, Nicolae Filimon, autorul capodoperei Ciocoii vechi.

act fundatie Palatul Bursei, o epocală clădire antebelică (I)Odată legea intrată în vigoare, în 1907 – an de restriște pentru România, vezi doar frământările sociale care vor culmina cu Răscoala țărănească – se purcede la organizarea unui concurs “pentru întocmirea planurilor de arhitectură a Palatului Bursei”. Cumva firesc, având în vedere beneficiarul, un concurs cu premii, potul cel mare fiind cotat la suma de 8.000 de lei aur. Se înscriu nu mai puțin de 14 arhitecți, iar comisia compusă din George Asan (șeful Camerei de Comerţ), Moritz Blanck (co-fondator al Băncii Marmorosh Blank), Sigmund Prager (celebru negustor de blanuri de lux, furnizor al Casei Regale/ vicepreşedinte al Camerei de Comerț) şi Nicolae Zanne, păstrează câteva proiecte, printre care și cel al arhitectului român Ștefan Burcuș, absolvent al Școlii de Bele Arte din Paris. După o nouă rundă de concurs, câștigător este ales arhitectul băcăuan.

Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 21-10-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!