Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR » Ghica-Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)

Ghica-Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)

Autor:

 

 

LOGO PMB 1 bun 150x42 1 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)AMPT Logo Final 3 bun 150x57 1 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)Grigore D. Ghica a fost căsătorit mai întâi cu Maria, născută Hangerli, odrasla domnitorului fanariot Constantin Hangerli, decapitat din ordinul sultanului la 1799. De facto, căsnicia celor doi s-a sfârșit în urma unui scandal matrimonial notoriu, undeva în preajma anului în care Înalta Poartă decidea urcarea lui Grigore D. Ghica pe tronul Valahiei.

interior palat 1 720x480 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)Viitorul domn a intenționat să divorțeze, dar nu a primit dezlegare din partea bisericii pentru moment. Deja cuplul avea șase copii, iar Maria Ghica, acuzată de soț de adulter (ar fi avut o idilă cu medicul austriac Ferdinand Mesits), și-a luat copiii și a plecat la Paris, via Brașov, via Sibiu. Istoricii vorbesc mai degrabă despre infidelitățile fără perdea ale marelui ban Ghica decât despre escapada soției acestuia. De altfel, înainte de a urca pe tron, în vara anului 1822, Grigore Ghica era deja amorezat de o fetișcană de numai 14 ani, Eufrosina Săvescu, provenită “dintr-un neam fără strămoşi şi fără moşii, dar bogată în frumuseţe”. Deși mitropolitul i-a redat libertatea într-un final, domnitorul a preferat să trăiască multă vreme cu Eufrosina fără cununie, temându-se de gura lumii. Abia la vârsta de 64 de ani, Ghica a luat-o de nevastă pe juna Eufrosina. Cuplul a avut două fete. Mariajul a durat până în 1834, fiind curmat de moartea fulgerătoare a fostului domnitor al Munteniei. După trecerea în neființă a întemeietorului palatului, domeniul din Colentina a revenit descendenţilor din întâia căsătorie a primului domn pământean, fiind îngrijit multă vreme de văduva Maria Ghica. Se știe că fiii lui Grigore D. Ghica au contestat ordinea testamentară stabilită de defunctul domn, aceștia nedorind ca fetele Eufrosinei Săvescu să aibă parte de moștenire. S-a ajuns la judecată, iar primele “beizadele” s-au ales din partea Divanului cu anularea diatei. Grigore Ghica (1813-1859), al doilea cel mai tânăr băiat al răposatului, a fost desemnat epitrop testamentar al ctitoriei de la Colentina. La începutul Secolului al XX-lea, istoricul Nicolae Iorga a înfiinţat în incinta Palatului Ghica-Tei o şcoală de ucenici. După al Doilea Război Mondial, clădirea a fost transformată în şcoală comună, iar din 1979, la un an de la ultima restaurare majoră, a devenit local. Domeniul Ghica găzduieşte în zilele noastre un amplu centru de evenimente culturale, sociale, de caritate, petreceri, lansări, dineuri etc, păstrând însă parfumul de istorie.

interior palat 2 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)interior palat 3 720x478 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)interior palat 4 1 720x477 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)interior palat 5 720x481 Ghica Tei, palatul primului domn de după fanarioți (II)Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 18-11-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!