Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR » Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Autor:

LOGO PMB 1 bun 150x42 1 150x42 Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de BucureştiAMPT Logo Final 3 bun 150x57 1 150x57 Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de BucureştiImediat după terminarea Primului Război Mondial şi declararea României Mari, artiştii plastici au fost într-o continuă competiţie de cinstire a eroilor căzuţi la datorie. Aşa se face că, astăzi, Bucureştiul poate fi considerat, fără a exagera, unul dintre oraşele europene cu cele mai multe monumente comemorative.

 

800px Leul   Monumentul Eroilor din Arma Geniului 377x500 Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Monumentul Eroilor Regimentului IV Ilfov nr. 21, 1923

Unul dintre artiştii a cărui activitate a fost intens marcată de Primul Război Mondial a fost sculptorul Spiridon Georgescu, numeroase opere ale sale regăsindu-se în multe zone ale Bucureştiului. După intrarea României în război, acesta a participat la campania militară, prilej pentru artist de a cunoaşte direct tot ceea ce a generat prima conflagraţie mondială.

Capodoperele spiritului de sacrificiu

Infanteristul   sculptura de Spiridon Georgescu 1930 276x500 Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Monumentul Infanteristului, 1930

Ca participant la război, mai mult de jumătate din creaţia artistică a lui Spiridon Georgescu este dedicată eroilor: Monumentul Infanteristului de la Podul Cotroceni, Monumentul Eroilor Regimentului IV Ilfov nr. 21 din curtea Muzeului Militar Naţional, Monumentul Eroilor căzuţi în cele două războiae mondiale, Comuna Dudeşti-Cioplea (Bulevardul Nicolae Grigorescu), cel al Eroilor din Armata Geniului sau “Leul” (Bulevardul Iuliu Maniu) cum mai este cunoscut astăzi. De asemenea, multe astfel de monumente comemorative se regăsesc şi în alte oraşe din ţară. Suferinţa, bărbăţia, spiritul de sacrificiu, camaraderia i-au fost dominante artistului, care apoi, pornind de la sumarele schiţe, l-au inspirat în realizarea unor lucrări care astăzi reflectă demnitatea apărătorului gliei strămoşeşti. De pildă, “Leul”,  amplasat la intersecţia Bulevardului Geniului cu Bulevardul Armata Poporului, arteră rebotezată din 1996 Iuliu Maniu, este prevăzut cu o distribuţie extraordinară de refliefuri care redau exemplar episoadele din timpul războiului şi contribuţia armatei geniului la întregirea neamului.  Patru statui străjuiesc colţurile soclului. Ele reprezintă ostaşi din Compunerea Armatei Geniului, respectiv un pionier, un pontonier, un transmistonist şi un militar din trupele de căi ferate. Pe masivul soclu se află amplasat “Leul”, simbolul curajului. Pe faţa principală a soclului au fost dăltuite în piatră cuvintele: “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătălie pentru întregirea neamului” .

800px Leul   Monumentul Eroilor din Arma Geniului 1 377x500 Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Monumentul Eroilor din Armata Geniului, 1929

Povestea sculptorului de război

Spiridon Georgescu s-a născut la 28 decembrie 1887, în Bucureşti.  Termină Şcoala Superioară de Arte şi Meserii în 1906, unde deprinde arta sculptării în lemn. La recomandarea profesorilor săi, care îl considerau talentat, în vara anului 1907 pleacă în Italia pentru a-şi perfecţiona studiile. După doar 6 luni, din motive financiare, se întoarce în Bucureşti şi continuă să lucreze în lemn şi să modeleze în gips. În 1911 se întoarce în Italia, la Carrara, unde se înscrie la Academia de Belle-Arte, în urma unui concurs de admitere. Urmează doar un an, între 1911-1912, la clasa sculptorului Augusto Polina, unde este iniţiat în tainele desenului ca punct de plecare pentru sculptură. În următorii doi ani frecventează cursurile Institutului Superior de Belle-Arte din Roma, unde studiază arta modelajului la clasa sculptorului Cesaro Aureli. Talentul în arta decorativă îi este recunoscut în vara anului 1915, când arhitectul Nicolae Nenciulescu îi încredinţează realizarea cariatidelor din dreapta şi din stânga scenei Teatrul de vară Alhambra (ulterior cinema Alhambra). Cariatidele au fost executate din gips, iar modul în care Spiridon Georgescu a dus la îndeplinire cerinţele a fost impecabil. Între 1916-1918 este încorporat în armată şi participă la Primul Război Mondial, perioadă care îl marchează profund şi care devine tema principală a creaţiilor sale.

monumentul eroilor dudesti Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Monumentul Eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, Comuna Dudeşti-Cioplea, 1932

Statuia din Salajan fata 720x462 Eroii Marii Uniri, în fiecare colţ de Bucureşti

Detaliu relief Monumentul Eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, Comuna Dudeşti-Cioplea

Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 21-09-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!