Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR » Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)

Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)

Autor:

LOGO PMB 1 bun 150x42 1 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)AMPT Logo Final 3 bun 150x57 1 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)“Cişmigiul, o adevărată bijuterie a Capitalei. Ea este cea mai veche şi mai frumoasă  grădină publică a Bucureştilor” (“Din Bucureştii de altădată”, George Potra). Ce ar fi Bucureştii fără verdeaţă? Un oraş mort, fără energie, fără aer. Şi, slavă Domnului, capitala României, aşa aglomerată cum este, este un oraş care respiră. Asta datorită parcurilor, acestor grădini publice devenite în zilele noastre adevărate capodopere ale unei capitale europene.

 

gradina cismigiu 720x249 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)Cel mai bine a descris Parcul Gişmigiu cunoscutul scriitor George Potra, în cartea sa “Din Bucureştii de altădată”. Potrivit acestuia, istoricul Cişmigiului, situat în inima Capitalei, începe în octombrie 1779, când Alexandru Ipsilant, domnul Munteniei, pentru a avea o bună apă de băut, a poruncit să se construiască două cişmele în Bucureşti. Prima s-a făcut pe locul în care este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Tot aici, în spatele cişmelei, şi-a ridicat casă şeful lucrărilor, Dumitru Suiulgi-başa, şeful lucrărilor, numit marele cişmigiu (cuvânt de origine turcă, în traducere – mai mare peste cişmele). De aici grădina a căpătat numele de Cişmigiu, întrucât atunci când vorbeai despre un loc se obişnuia, în acele vremuri, să se spună numele funcţionarului care s-a ocupat de lucrări. Potra mai notează că înainte cu mult de apariţia celor două cişmele, Cişmigiul era cunoscut sub numele de grădina sau balta lui Dura neguţătorul şi avea o întindere mult mai mare ca în ziua de azi.

Cismigiu vara2012 004 667x500 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)

De asemenea, ziarele timpului descriau Cişmigiul ca o zonă mlăştinoasă, dar bogată în acelaşi timp. “În mijlocul oraşului se afla o baltă mocirloasă, cu izvoare subterane care nu secau niciodată. Trestie şi papură creştea în ea şi servea de adăpost raţelor sălbatice. Pentru înlesnirea circulaţiei, de la o parte la cealaltă a bălţii, erau construite nişte podişte de scânduri, prinse pe taraci bătuţi în lac. O astfel de baltă era un focar de infecţie în mijlocul oraşului şi domnitorul Gheorghe Bibescu numi o comisie pentru exproprierea locurilor ce erau în jurul acestei bălţi, precum şi pentru secarea ei. Comisiunea, în lucrările ei, a dovedit că balta, cu locurile ce o înconjoară, e loc domnesc, afară de locul numit Fântâna Boului, care aparţinea Bisericii Sărindar”. Deşi tentative de secare a locului au mai fost, inclusiv una iniţiată în 1830 de generalul Pavel Kiseleff, abia sub domnia lui Barbu Ştirbei s-a reuşit amenajarea unui parc. Mai departe, în 1847, sub domnia lui Gheorghe Bibescu, a fost chemat de la Berlin grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, cel care s-a ocupat de înfrumuseţarea şi îngrijirea tuturor grădinilor. El a fost cel care “a întreprins aici o luptă pe viaţă şi pe moarte cu mlaştinile cărora natura le-a hărăzit să producă numai molime şi noroi”.

Cismigiu vara2012 006 667x500 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)Anul cel mai important pentru transformarea grădinii a fost 1852, susţine în cartea sa George Potra. Din cauza aglomeraţiei mari din parc şi datorită oamenilor în vârstă sau suferinzi care aveau nevoie de odihnă, se decide confecţionarea a o sută de “canapele” (laviţe). Tot atunci, pentru păstrarea curăţeniei şi pentru a preîntâmpina stricăciunile, Departamentul din Năuntru (Ministerul de Interne) ordonă desfiinţarea tuturor portiţelor de la casele particulare care dădeau în Cişmigiu, precum şi a cârciumilor dimprejur. Informaţii extrem de interesante despre Cişmigiu se regăsesc într-o lucrare a lui W. Derblich, fost ofiţer al armatei austriece de ocupaţie în Principate, în 1854-1856: “Este locul vesel de adunare al tuturor plimbătorilor, punctul de unire al iubitorilor de viaţă de toate stările şi singurul loc unde se uită că te găseşti în Muntenia, ci te crezi transportat aevea într-un elegant loc de distracţie al unui stat civilizat”. Lucrările de înfrumuseţare a parcului au fost finalizate în 1854, când s-a şi inaugurat oficial.

Cismigiu vara2012 007 667x500 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)

Cismigiu vara2012 009 667x500 Cişmigiu, bijuteria Capitalei (I)

Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 24-06-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!