Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » BUCURESTI, ORASUL CAPODOPERELOR » București, reședință domnească și Capitală (VII)

București, reședință domnească și Capitală (VII)

Autor:

 

 

LOGO PMB 1 bun 150x42 2 București, reședință domnească și Capitală (VII)AMPT Logo Final 3 bun 150x57 2 București, reședință domnească și Capitală (VII)În raportul instituțional, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza noua lege administrativă, din 1864, înlocuiește vechiul Sfat Orășenesc de pe timpul Regulamentului Organic cu un Consiliu Comunal și se crează instituția Primăriei.

Ateneul Roman 720x435 București, reședință domnească și Capitală (VII)Precum se știe, Vodă Cuza este silit să abdice în noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, iar după ce țara este condusă de o locotenență domnească este adus în țară principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Carol își face intrarea în București pe 10 mai 1866, odată cu această zi schimbându-se soarta țării, dar nu numai. Adevărata emancipare a Capitalei va avea loc sub domnia strălucită a acestui Rege (1881 – 1914). Marele gospodar s-a ocupat îndeaproape de întrega dezvoltare economică, intelectuală și politică a orașului, în perioada glorioasei sale domnii construindu-se cele mai importante edificii, Palatul Regal, Palatul Băncii Naționale, Ateneul Român, Palatul de Justiție, Palatul CEC, Palatului Universității, Gara de Nord etc.

pta palatului 1dec 1918  București, reședință domnească și Capitală (VII)În răstimpul dintre 1866 și anul obținerii Independenței de stat (1877), orașul va spori ca populație, de la 162.000 de locuitori la 177.302 locuitori. Concomitent, va crește și numărul locuințelor, la 1878 existând în Capitală 31.037 de case, cele mai multe în “văpseala de Negru” (Sectorul 2). De altfel, orașul va crește continuu ca suprafață și populație. Față de 1878, populația se va dubla undeva până la intrarea României în Marele Război. În timpul primei conflagrații mondiale se pune din nou problema (și chiar se realizează!) mutării Capitalei. De astă dată la Iași, motivele fiind obiective. Având în vedere ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale, Casa Regală, Guvernul și cele mai importante instituții ale Regatului Român se refugiază în Moldova între 1916 și 1918, Iaşiul devenind capitala exilului. Situația revine la normal după încheierea războiului, fiind marcată de întoarcerea Regilor României Mari (Regele Ferdinand I Întregitorul și Regina Maria), la 1 Decembrie 1918. După Marea Unire, Bucureștiul devine, oficial, Capitala României întregite.

Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 20-04-2019
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!